Aproape toţi oamenii creează datorită condiţiilor de alimentaţie şi datorită poluării mediului, prea multă aciditate în corp. Hrana pe care o consumăm arde împreună cu oxigenul din celule pentru a produce energie. După o ardere deficitară datorită tulburărilor de metabolism, hrana se transformă în reziduuri acide, iar corpul elimină o parte din aceste reziduuri prin urină, respiraţie şi transpiraţie, restul fiind depozitate de-a lungul vaselor de sânge şi în tesuturi.
Pentru a putea trăi, sângele şi celulele noastre trebuie să fie uşor alcaline (sângele are pH-ul între 7,35-7,45). Pentru a-şi păstra alcalinitatea, organismul poate face un compromis nedorit, prin care converteşte reziduurile acide lichide în reziduuri acide solide. Deci corpul poate menţine aceste reziduuri acide, dar le va stoca pe o perioadă nedeterminată, neafectând pH-ul în restul corpului. Aşa că le stochează într-o grămadă de locuri şi moduri, inclusiv în grăsime. Ingrăşarea este rezultatul necesităţii de a se creea un mediu de stocare care să dilueze aciditatea generală.
Concluzie: prima dată apare hiperaciditatea şi apoi se instalează obezitatea sau depunerile inestetice de grăsime. Alte exemple de reziduuri acide solide sunt: starea inflamată a diferitelor organe şi ţesuturi ale corpului (infecţii diverse, inflamaţii cronice sau depozite solide cum sunt calculii renali (urati, oxalaţi) sau biliari. Analizele sangiune pot evidenţia această stare acidă prin următoarele date: VSH şi fibrinogen crescut, acid uric, acizi graşi şi trigliceride crescute, etc.
Acumularea acestor reziduuri acide reprezintă procesul îmbătrânirii şi degenerării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu